» Literatura
   » Carti pentru copii
   » Dictionare Limba Romana
   » Limbi straine
   » Ghiduri de calatorie
   » Atlase/Enciclopedie
   » Memoratoare
   » Legislatie
Craiasa Zapezii si alte povesti
Craiasa Zapezii si alte povesti
Pret: 5,50 RON
» Vezi toate ofertele speciale
Dictionar de Neologisme
Titlu: Dictionar de Neologisme
Autor: prof. Doinita Mirea
Dimensiuni: 20x13 cm
Nr. pagini: 608
ISBN:
Pret: 9,90 RON

Prin neologism (gr. néos –"nou" ; logos – "cuvânt, vorbă") se înţelege orice cuvânt nou apărut într-o limbă oarecare, indiferent dacă este împrumutat sau este o creaţie internă a limbii respective (prin derivare, prin compunere etc.).

Dicţionarul de neologisme joacă un rol important în studiul limbii române, încercând să lămurească aspectele complexe ale lexicului românesc.

În limba română există cuvinte neologice împrumutate din alte limbi, dar şi creaţii proprii.

Procesul de modernizare şi de îmbogăţire masivă a lexicului românesc a început în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Acest proces a determinat dispariţia unor cuvinte de altă provenienţă (turcisme, grecisme etc.) şi intrarea unor noţiuni de origine latino-romanică (franceză în special), dar şi de alte origini. În acest sens trebuie luată în consideraţie afirmaţia lui Theodor Hristea: "orice cuvânt aşa-zis internaţional trebuie considerat neologism, indiferent de vechimea lui în limbă. Astfel, filozof şi filozofie sunt atestate, în româneşte, încă din secolul al XVII-lea, dar asta nu ne împiedică să le includem în categoria neologismelor, din moment ce (sub o formă identică sau foarte asemănătoare) ele se mai întâlnesc în franceză, italiană, germană, engleză, rusă şi multe alte limbi de cultură şi de civilizaţie."

Pătrunderea cuvintelor noi în limba română a constituit subiectul unor numeroase dezbateri, purtându-se chiar o luptă împotriva neologismelor. Încercând să demonstreze latinitatea limbii române, lingviştii au acceptat mai uşor neologismele provenite din latină sau dintr-o limbă romanică. Uneori împrumuturile neologice au fost respinse, chiar dacă ele proveneau din limba latină. S-a ajuns astfel la crearea unor cuvinte care nu puteau să se impună în limba română (de ex. gât-legău pentru "cravată", nas-suflete pentru "batistă").

Unul dintre înverşunaţii luptători împotriva neologismelor a fost "îndrumătorul cultural" Titu Maiorescu. În studiul Neologismele din 1881, afirma: "Între acele întrebări care astăzi sunt încă deschise pentru întemeierea vorbirii şi scrierii româneşti, este mai ales una, asupra căreia ne credem datori să atragem luarea-aminte a celor ce iubesc limba română şi doresc dezvoltarea ei firească în juna noastră literatură: este întrebarea neologismelor." Astfel, marele om de cultură propunea ca "acolo unde pe lângă cuvântul slavon există în limba românească populară un cuvânt curat român, cuvântul slavon trebuie să fie depărtat şi cuvântul român păstrat.(...) Acolo unde avem în limba obişnuită un cuvânt de origine latină, nu trebuie să introducem altul neologist."

Totuşi, nu toate neologismele se impun şi se menţin. Uneori cuvintele sunt folosite, fără a fi foarte bine cunoscute, neţinându-se cont de originea acestora. Căile de pătrundere a cuvintelor neologice în limba română sunt diverse, provenienţa acestora fiind de cele mai multe ori multiplă (de ex. adolescenţă < fr. adolescence; it. adolescenza; lat. adolescentia).

Împrumuturile recente (din ultimii cincizeci de ani) au intrat prin diferite filiere, cum ar fi:

-           franceză: abajur, abject, (a) ceda, (a) obnubila etc.

-           italiană: apartenenţă, incognito, realmente, restitutor etc.

-           germană: dictat, loz, obiectivism, reprezentanţă etc.

-           engleză: concern, doping, interviu, miting, redundant etc.

-           rusă: bolşevic, huligan, proletcultism, soviet etc.

Chiar dacă împrumuturile neologice de origine latino-romanică au slăbit poziţia unor cuvinte vechi sau au provocat dispariţia unor cuvinte de altă origine (slavă, grecească, rusească, turcească etc.), se remarcă şi un câştig de ordin lexical şi semantic, neologismele ajutând la sporirea bogăţiei sinonimice a limbii române, aşa cum se observă şi din exemplele următoare:   adâncime – profunzime

                                citeţ – lizibil

                                credincios – fidel

                                dovadă – argument

                                împrejurare – circumstanţă

                                îngrozitor – abominabil

                                trebuincios – necesar

                                tristeţe – melancolie

                                zâmbi - surâde                                                       

Influenţele exercitate asupra limbii române sunt diverse, dar lexicul românesc îşi păstrează fondul latinesc. Limba noastră şi-a îmbogăţit vocabularul cu un număr enorm de neologisme, transformându-se într-o limbă modernă, cu bogate mijloace de exprimare.

Dicţionarul de faţă încearcă să scoată în evidenţă această bogăţie, reunind în paginile lui numeroase cuvinte noi, din diverse domenii (tehnic, juridic, literar etc.). Fiecare termen este urmat de o definiţie clară, indicându-i-se şi etimologia, pentru o mai bună înţelegere.

Dicţionarul de neologisme constituie un material didactic necesar, fiind util tuturor celor care doresc să cunoască tainele limbii române.


Inregistrare
Reamintire parola

Produse in cos: 0

Valoare produse: 0,00 RON

Vezi cos
Descarca oferta pdf
Descarca oferta doc
Numar vizitatori: 176167
Politica de confidentialitate | Cum cumpar | Informatii difuzori
Literatura | Carti pentru copii | Dictionare Limba Romana | Limbi straine | Ghiduri de calatorie | Atlase/Enciclopedie | Memoratoare | Legislatie
Copyright 2008 Editura Steaua Nordului